Săptămâna asta olandezii sunt fericiți. Nu-i mai interesează cât e de frig afară, pentru că frigul acesta a făcut lacurile și canalele să înghețe și se poate patina iarăși pe gheață naturală. De luni încoace toată lumea discuta la mine la serviciu despre când și unde se va putea patina în siguranță. Șefa mea (care nu e olandeză), și-a luat liber vineri, ca să poată merge la patinat. Unii au fost mai nerăbdători, au încercat gheața mai devreme, au…
Read More
…Azi: o surpriză de dimineață; o cină cu o prietenă, sporovăială în limba română, nostalgie după aceea și căutat poze din vizitele în România; găsit o poză făcută din avion, la venirea în Olanda, când soarele se juca deasupra țării și amintit cât de fericită am fost în clipele acelea că mă întorceam și cât de frumoasă mi s-a părut Olanda, de sus, așa plată cum e ea, dar plină de verdeață, de ape și de mori:…
Read More
Când m-am văzut în trenul spre Lecce, cu toate bagajele intacte și priză pentru încărcat telefonul, am fost cel mai fericit om din zonă, cu siguranță. Pentru că scăpam de Bari! Ajunsă la destinație, m-am cazat la un B&B foarte drăguț, unde tipa de la recepție vorbea engleză, prin urmare am vorbit o grămadă cu ea pentru că mi-era tare dor să port o conversație într-o limbă în care pot lega cuvintele într-o propoziție de la cap la coadă și am pleca…
Read More
De multă vreme vroiam să vi-l prezint pe domnul Eric, frumosul meu motan portocaliu, care îmi aduce zâmbetul pe buze de fiecare dată când ajung acasă. Uite că i-a venit rândul, în sfârșit! Eric a ajuns la mine acum un an, pe vremea când era un ghem mic, mic, de-mi încăpea în palmă. A venit de la o fermă, de undeva de mai la nord. Avea 5 săptămâni și era un puricos cu ochi albaștri, speriat, dar foarte hotărât și plin de energie. Știa deja să mănâ…
Read More
Pentru că mai e o zi și se termină luna, vroiam să vă felicit că ați supraviețuit și acestui ianuarie. Ați trecut de cea mai grea lună din iarnă, cea mai depresivă zi din an, un Mercur în retrograd, și peste ce greutăți a întâmpinat fiecare în viața personală. Eu una așa simt, cum că ar trebui să mă felicit. Și, din ce văd în jurul meu, cam toată lumea consideră că asta e o perioadă grea. Și-a mai stabilit cineva rezoluții la început de an? Eu un…
Read More
Astă seară am fost la un workshop de scriere creativă. M-am înscris mai mult de curiozitate, vroiam să văd ce se întâmplă la asemenea evenimente. Nu ca să mă învețe să scriu m-am dus acolo, deși știu că am foarte multe de învățat în acest domeniu. Sunt destui scriitori aspiranți pe lumea asta, îmi zic eu mereu. Destule domnișoare sensibile sau, dimpotrivă, debordând de vulgaritate, care se visează a fi următoarea scriitoare de senzație, semnând a…
Read More
…Azi: am dormit până târziu; a fost soare și am scos bicla la plimbare, mă simt de parcă aș fi făcut câteva ore de sală; am întâlnit o prietenă, la deja obișnuita cafea de duminică; am primit un mail de la o fată, care mi-a spus că jurnalul meu îi aduce o alinare zilnică; am început să citesc „The Happiness Project”, pentru mai multă inspirație….
Read More
Se vede că vine căldura, au început festivalurile în aer liber în Amsterdam. Săptămâna asta a avut loc Rollende Keukens – „bucătăriile rostogolitoare”, cum îmi place să îi zic festivalului, pe românește. A început de miercuri și se termină azi. Mi-am cam făcut veacul pe acolo, toată lumea vroia să îl încerce, cred că tot orașul s-a perindat prin Westerpark zilele astea. Joi a fost și zi liberă în Olanda, așa că toată ziua mi-am petrecut-o mâncând…
Read More
…Azi: de dimineață a nins cu niște fulgi gigantici – nu s-a așezat nimic pentru că mai și ploua în același timp, dar a fost frumos să-i privesc din casă, în timp ce sorbeam cafeaua din cana mea cu hăinuță; mi-am întâlnit câțiva dintre colegii de la cursul de olandeză de anul trecut, și a fost o reuniune foarte frumoasă….
Read More…Pentru azi, doar trei, de dat de gândit; inspiraționale sau deprimante, în funcție de momentul în care le citești: Primul este despre munca lipsită de satisfacții. Apoi, câteva trucuri ca să ne găsim scopul în viață. Și un articol care-mi trezește amintiri triste de-al lui Brăduț Florescu. Sper să vă inspire mai mult gânduri bune decât tristeți….
Read More
…Azi n-a fost o zi bună pentru știință (a fericirii sau de orice alt fel). Ce m-a făcut fericită azi? existența Skype-ului, care mă ajută să mai văd oameni de departe și a Facebook-ului, care mă ajută să găsesc oameni ; cutia cu Nurofen, din nou; faptul că pot să lucrez de acasă când mă simt mai rău și nu trebuie să îmi consum zilele de concediu, cum făceam în România; o să mă culc devreme….
Read More
M-am săturat de văicăreală. Și de-a altora, și de a mea. Unul din lucrurile pe care le apreciez la olandezi este faptul că nu se vaită. Au ei țăcănelile lor dar pe asta nu o au. Românii, din contră, au făcut din văicăreală un sport național (la fel ca și italienii, din câte am înțeles, deci să nu credem că suntem doar noi cu acest tip de moț; cu siguranță mai sunt și alții). Așa că, deși consider că olandezii exagerează în acest domeniu, nu doar…
Read More
Nu știu cum e pe la voi, dar în Amsterdam a venit toamna. S-a răcit, au început ploile, se întunecă mai devreme. Doar de câteva zile, dar eu deja simt că a sosit momentul să facem trecerea la următorul anotimp. E mare lucru să simt asta în Olanda, pentru că până acum câțiva ani vara era aproape același lucru cu toamna. Instinctul de hibernare s-a trezit, visez la seri la lumina lumânărilor, supă de dovleac și vin fiert. S-a trezit și instinctul d…
Read More
…de doar de gusturi. Că ne dorim cu toții ceea ce nu avem și că toți credem că acel ceva ce ne lipsește ne-ar face fericiți, e un lucru știut. Și cum fiecăruia dintre noi îi lipsește altceva, e normal ca fiecare să-și bazeze fericirea pe alte lucruri. Cum de nu am înțeles asta până acum?! De ce mai aveam încă speranțe să mă facă fericită vreodată ceea ce-i fericește pe alții? Am uneori niște speranțe din astea deșarte și le mențin fără sens. …
Read More
…agerie. Chiar acum fac acest lucru, iar canapeaua zice să scriu mai repede fericirea de până acum, că urmează cea de dinainte de somn, adică cele câteva episoade din Orange is The New Black. Așa că vin, repejor, cu ce m-a fericit azi: – am găsit asta desenat pe panoul din holul blocului, folosit de obicei de vecini pentru a se plânge de câte ceva (n-am fost eu pictorul, pe cuvânt!): – cele câteva comentarii primite de la voi, cu fericirea voastră,…
Read More
Zilele trecute mă plimbam prin parc, într-una din plimbările mele zilnice pentru a limpezi creierii, când mi-a venit o idee: cum ar fi ca în loc să suferi de anxietate, să „suferi” de opusul ei. În loc să ai mintea chinuită de gânduri negre, de frici, de toate scenariile despre cum ar putea să fii lovit în continuare de viață, să ai mintea plină de optimism, de bucurie pentru tot ce te înconjoară. Să construiești în cap, în permanență, scenarii p…
Read More
De câțiva ani am învățat să fac schimbările cu picătura. Deși toată lumea visează la schimbări drastice, transformări extraordinare, peste noapte, este evident că ele se întâmplă rar, și, de cele mai multe ori, forțate de împrejurări. Dacă suntem puși în situația de a alege, găsim un motiv să nu o facem. Sau alegem să o facem dar nu acționăm în consecință. „De mâine renunț la zahăr”, „O să mă duc la sală de trei ori pe săptămână”, „Mă apuc de înv…
Read More
Am fost rasfățați din nou cu soare în weekend. În timp ce-mi beam cafeaua de dimineață, cochetam un pic cu ideea de a lua trenul până la Zandvoort, la mare. Mi-e dor să văd marea. Nu eram prea convinsă: ba c-o fi prea vânt, ba prea aglomerat, ba că n-am chef să văd gara. Problema a fost rezolvată ușor de către Andra, care mi-a propus o plimbare în Westerpark. Și ce frumos a fost! Au înflorit și cireșii japonezi și magnoliile. Mai mare dragul să s…
Read More
În ultima perioadă nu am mai avut mult timp să scriu. De fapt, nu am avut destul spațiu mintal pentru a putea lega toate lucrurile care se vor spuse într-un fel care să poată fi înțeles și de alții. Am fost prea ocupată cu anxietatea, cu lucrurile urgente de făcut, cu a mă menține pe linia de plutire. Când am câteva momente de libertate pentru creier, îmi dau seama câte s-au adunat în sertarul cu chestii pe care vreau să le scriu. Sunt multe, mul…
Read More
Olanda este o țară mică, dar cu multe surprize în mânecă. Despre câmpurile de lalele a auzit toată lumea până acum, și mulți le-au și vizitat. Dar nu multă lume știe despre surpriza sfârșitului de vară: câmpurile mov de Erica (heide, pe olandeză). De la jumătatea lui august și până la jumătatea lui Septembrie, dunele și parcurile naționale devin mov/fuchsia – în unele zone mai mult, în altele mai puțin, dar Erica înflorește peste tot. În funcție…
Read More
Mă puteți găsi și pe 
