Pages Menu
TwitterRssFacebook
Categories Menu

Posted by on 18 Noi, 2017 in General, Jurnal | 5 comments

Vacanță acasă – episodul 2

Cred că voi face o tradiție din a lua câte o săptămână de vacanță în care să nu plec nicăieri, în fiecare an. Anul trecut am făcut asta pentru prima dată și a fost un succes, așa că am repetat. Din nou, succes. N-a mai fost vacanța la fel de leneșă precum cea de anul trecut. De data asta am umblat mai mult, am vizitat câteva locuri din Olanda, am vizitat muzee, am făcut brunch-uri cu prietenii. Vremea nu a ținut foarte mult cu mine, au fost multe zile cu vântoase sau gri, dar m-am descurcat, și a fost și soare, din când în când. Singura problemă — că n-a fost mai lungă vacanța. Atât de bine a fost să mă trezesc fără alarmă, să nu am planuri sau să mă simt forțată să vizitez ceva, să nu trebuiască să alerg după avioane, hoteluri etc. Am terminat de citit o carte foarte frumoasă, despre care poate vă voi povesti mai pe îndelete cândva: The Lonely City, de Olivia Laing. 

Am vizitat Haarlem, care e la doi pași de Amsterdam și îmi place foarte mult. După ce, cu o zi înainte, făcusem o vizită prin centrul Amsterdamului și mă evervasem la culme cu hoardele de turiști, a fost o plăcere să merg în Haarlem, unde doar vreo doi-trei rătăciți (și cu mine patru) făceau poze. Era liniște și pace, atmosferă tipică de orășel olandez drăguț, relaxat, cu localnici ieșiți la o cafea sau la prânz. Am hotărât că dacă va trebui să mă mut din casa în care stau acum, mă mut în Haarlem. 

Haarlem

Am mai vizitat Utrecht și Rotterdam. Utrecht este preferatul meu, cred, din toate orașele olandeze văzute până acum (în afară de Amsterdam, evident). Este plin de viață, este frumos și primitor. Ce-mi place mult de tot este că are canalele în alt stil: sunt mult mai joase decât nivelul străzii, și poți coborî pe scări ca să te plimbi pe marginea lor sau ca să stai la o terasă. Probabil că localnicii sunt obișnuiți cu asta, dar mie mi se pare ceva minunat! 

Canalele din Utrecht 01

Canalele din Utrecht 02

Rotterdam, la polul opus: oraș mare, cu trafic intens, blocuri, arhitectura modernă sau în stil industrial. A fost prima dată când am ajuns să vizitez acest oraș, în șapte ani de Olanda. Nu m-a atras. Este un oraș interesant, care a fost distrus în război și reconstruit. Are și o parte veche, pe care nu am apucat să o văd acum. Fiind mare, are zone diverse, fiecare în stilul ei, și unele mi-au plăcut mai mult decât altele. O să mă mai duc, pentru că mai am de vizitat. Toată lumea îmi zice că trebuie să îl văd de mai multe ori ca să înceapă să îmi placă. Este posibil. Cred că o vizită nu este de ajuns pentru a cunoaște acest oraș, pentru a-i descoperi personalitatea. Vom vedea. Oricum, fiecare cu gusturile lui, nu e obligatoriu să ne placă tuturor aceleași locuri.

Podul Erasmus, Rotterdam

Apus pe malul râului

Eric a fost foarte fericit în săptămâna asta, pentru că am petrecut mult timp cu el. M-a și lăsat să dorm dimineața până târziu (de obicei între 7.30 și 8.00 îmi dă trezirea), m-a ajutat la grădinărit pe balcon și m-a supravegheat cu atenție de pe noul stâlp de observație.

Eric străjerul

Ar mai fi mers vreo două săptămâni de stat acasă, dar de unde atâtea zile libere! Aștept cu nerăbdare vacanța de Crăciun 🙂

 

Share!Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on PinterestShare on TumblrShare on Google+Share on RedditShare on LinkedInShare on StumbleUpon

5 Comments

  1. Haarlem-ul si noua ne-a placut foarte mult ! Am fost chiar si la o berarie faimoasa de acolo. Din pacate, nu-mi amintesc acum cum se numea. 🙂 Era intr-o fosta biserica. O sa ma uit si revin cu numele berariei. In Utrecht și Rotterdam nu am ajuns. Le-am lasat pentru data viitoare.
    Frumoasa vacanta, mi-a placut !Salutari lui Eric ! 🙂

    • Mulțumesc, i-am transmis salutări lui Eric 🙂 A zis că ar fi cazul să scriu mai des despre el.
      Berăria e Jopenkerk, cred.

      • Ah, am uitat sa pun aici mesajul de mai jos si sa-ti mai spun ca Eric are dreptate. 🙂
        Saptamana usoara, Dana !

  2. Am revenit ! 🙂 – Beraria este WilhelminaKerk, iar berea servita este Hopen (fara „h”). Pe afara i-au pastrat aspectul de biserica, iar daca nu esti tentat sa vizitazi biserici, nu-ti da prin cap sa intri. Inauntru este superba ! 🙂 Din pacate nu mai stim adresa. Info despre berarie le-a gasit sotul meu intr-un ghid turistic pe care l-a imprumtat de la un coleg de serviciu.

    Ne-a placut foarte mult si Moara De Adriaan. Am citit ca in anul 1932 a fost mistuita de un incediu si abia in anul 2002 a fost recosntruita pe deplin. Acolo am stat foarte mult, pe o bancuta, si am admirat peisajul. 🙂

    • Merci de pont, o sa trec si eu pe acolo.

Post a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *