Pages Menu
RssFacebook
Categories Menu

Posted by on 28 ian., 2020 in General, Jurnal | 8 comments

În casă nouă

Vă anunț cu bucurie că am supraviețuit mutării! Or să se facă în curând două luni de când sunt în noua casă (pentru cine nu-și amintește, m-am mutat în Alkmaar). A fost o perioadă foarte intensă, aglomerată, din noiembrie și până la Crăciun. Am reușit într-un timp foarte scurt (două săptămâni) să împachetez, să renovez ce s-a putut face la foc rapid (cu ajutorul a doi meșteri români care au fost de cel mai mare ajutor), să mut tot calabalâcul și să cumpăr o parte din mobilă.

În primele două săptămâni în noua casă viața mea a constat în despachetări, cărat ambalaje la containerele de reciclare care sunt prea departe, alergat la Praxis și la Blokker, și muncind și pentru patrie, căci cineva trebuie să și plătească pentru toate astea, nu? Mă trezeam dimineața și vedeam câte un răsărit superb (am o vedere frumoasă), făceam cafeaua, apoi mă apucam de rupt cutiile în care fusese mobila în bucăți mai mici ca să le pot căra. Apoi urma munca, iar seara ceva de instalat/reparat/asamblat în casă, apoi picam lată – inițial pe o saltea gonflabilă și apoi în patul meu cel de prințesă (e foarte înalt).

Pe la Crăciun m-am potolit, și am luat o vacanță de două săptămâni ca să mă odihnesc. Nu am plecat nicăieri, abia am avut forțe să fac câteva plimbări în oraș și în zonă. În prima săptămână a fost greu să mă relaxez, eram încă în agitația în care fusesem o lună și ceva, dar pe la începutul lui ianuarie m-am simțit deja mai bine. Încă sunt lucruri de făcut în casă și lucruri de cumpărat, dar am hotărât să o iau mai încet, căci nu mai e nimic foarte urgent. Canapea încă nu am, dar am o întreagă epopee a canapelei. Comandasem una dar băieții care au făcut livrarea nu au avut chef să o care pe scări și au susținut că nu încape. A fost frustrant dar asta e, am comandat o a doua canapea, căreia i s-a schimbat data de livrare undeva pe la sfârșitul lui martie, așa că am anulat-o și pe asta și am comandat de la Ikea. A treia oară cu noroc, să sperăm, trebuie să ajungă săptămâna asta.

Alkmaar
Un colț pe pervaz

Acum, în sfârșit, încep să intru într-o rutină, să mă simt mai acasă aici. Cel mai mult îmi place să stau la masă, lângă geam, privind peste acoperișurile din jur și ascultând liniștea, păsările cântând, clopotele bisericii în depărtare. Îmi place și când ajung seara acasă venind din Amsterdam și merg pe străzile liniștite, și, mai ales, când ajung pe strada mea care arată ca din povești. V-aș arăta-o, zău, dar țin la intimitatea mea și nu vreau să mă trezesc cu vizite neașteptate, așa că va trebui să mă credeți pe cuvânt.

Pisoiul Eric a fost speriat de mutare și a protestat cât a putut. În prima săptămână a tot miorlăit la ușa de la intrare, vroia să plece la el acasă. Noaptea miorlăia la pereți, apoi își aducea ursulețul în pat și se mai calma. Acum s-a liniștit și el, are deja tabieturi noi în casa asta, are vedere la multe păsări, distracție mare. Plănuiesc să îl scot la plimbare afară, în ham, dar când se mai încălzește și când e și el cu totul acasă aici.

Eric la geam

În rest, am mai descoperit ce magazine și restaurante am în jur, am adunat câteva plante în plus în casă, am făcut cunoștință cu unii vecini. Drumul până la Amsterdam nu mă deranjează câtuși de puțin, ba chiar îmi place că am acest moment în care încetinesc goana, pot să stau liniștită și să citesc sau să scriu ceva, să vorbesc cu oamenii pe chat, sau pur și simplu să mă uit pe geam la câmpuri și oițe.

Am fost în plimbare la mare deja de două ori, și o dată la Hoorn. Am avut oameni în vizită și le-a plăcut. Mă simt din ce în ce mai bine aici. Este ciudat când merg în Amsterdam, după cum mă așteptam, să știu că merg acolo doar în vizită. E normal după nouă ani de locuit acolo, zic eu. Îmi lipsește atmosfera internațională, în Alkmaar rar auzi vorbindu-se altceva decât olandeză. Îmi lipsește Westerpark, încă nu m-am împrietenit cu parcurile de aici. Și cam atât. În rest am tot ce îmi trebuie, ba chiar totul atât de aproape, am liniște și pace, mi se odihnesc neuronii.

Și, după cum vedeți, încep să prind forțe să revin și pe blog. Ne mai auzim 😉

Egmond aan Zee 01
Egmond aan Zee 02
Egmond aan Zee 03
Semnatura

8 Comments

  1. Să fie într-un ceas bun și să te bucuri/bucurați în noua casă! 😘🤗

  2. An nou cu bucurii in noua casa! Sa va fie camin adevarat! (Saracul Eric, ce soc pentru el!)

  3. An nou minunat in casa noua ! Sa ne faci poze minunate ca ai acces rapid la apa, si pe stanga si pe dreapta 🙂

    • a, si spor la platit la casa in urmatorii 20 de ani!

    • Merci! Facem si poze, facem 🙂

Trackbacks/Pingbacks

  1. Cum stați cu rezoluțiile? | Dana rozMarin - […] locuiesc deja de trei ani și aveam doar o prietenă (plus soțul ei ca prieten-adjunct). Bine, m-am mutat în…

Post a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *