Nu sunt pregătită să se termine vara

Suntem vreodată pregătiți să se termine vara? Nu cred. Îmi place că e răcoare dimineața când deschid geamul, și sunt încântată că a venit sezonul supei de dovleac și al crizantemelor, dar aș fi vrut mai multă vară. Mai aveam în plan niște băi în mare, pe care august nu mi-a dat ocazia să le fac, niște plimbări, niște întâlniri cu oamenii la terase. În schimb, s-a scurtat ziua și au început să cadă frunzele.

Pentru că vara asta am avut multă vacanță, mă simt ca pe vremea când eram copil și, odată cu toamna, venea școala. Am senzația că trebuie să îmi pregătesc ghiozdanul, să îmbrac caietele și cărțile, să ascut creioanele. Nu pot să neg, îmi place această senzație nostalgică. Mereu mi-a mi-a plăcut momentul dintre vară și toamnă, în care tristețea că s-a terminat vacanța se împletea cu emoțiile noului început.

Și chiar este un nou început, pentru că sunt în plin proces de schimbare de carieră. Un proces care nu e deloc ușor, care necesită multă muncă și mult ascuțit de creioane în variantă modernă. Nu știu ce va aduce toamna asta. Bine, niciodată nu știm ce va aduce următoarea zi sau următorul anotimp, doar avem impresia că știm și că suntem în control. Eu o să îmi pregătesc ghiozdanul și aștept.

A fost o vară frumoasă, în care am avut ocazia să decid cum îmi petrec timpul, când vreau să muncesc și când mă relaxez. Nu am plecat în aventuri în țări străine, dar nici nu simt nevoia. Acasă e bine, mai ales atunci când poți să dai o fugă prin împrejurimi oricând ai chef (și când împrejurimile sunt niște locuri frumoase, care mai de care). Încă nu m-am săturat de Olanda, de peisajul ei plat; încă descopăr locuri, obiceiuri, natura care are atâtea lucruri de oferit chiar și într-un loc care nu pare prea variat la prima vedere. O să vină și vremea noilor călătorii, a explorării altor tărâmuri. Până atunci, mă pregătesc de o toamnă în Olanda, de explorat pădurile îngălbenite, satele și orașele cu căsuțe de cărămidă, plajele vântoase și dunele ce țin loc de munți.