Pages Menu
TwitterRssFacebook
Categories Menu

Posted by on 6 oct., 2021 in General, Jurnal | 0 comments

Dimineți reci de toamnă

Septembrie nu a fost o lună bună, mă bucur că s-a terminat. Îmi plac separările astea fără sens. Îmi place că pot să zic că s-a terminat o zi, o lună, un an, și să consider că tot ceea ce s-a întâmplat în acel timp aparține perioadei respective, și poate fi lăsat în urmă. Îmi place să consider că orice început (de zi, de lună sau de an) este nou și are potențial. Până la urmă, realitatea ne-o creăm singuri, fiecare cu a lui. A venit octombrie și mă bucur. Între timp mi s-a vindecat aproape de tot amețeala, am acceptat că a venit toamna și mă bucur că a venit, am trecut printr-o perioadă de mare anxietate și am ieșit din ea, m-am apucat să învăț ceva nou și am terminat cam toate proiectele de meșterit prin casă.

Fix pe 1 octombrie am dat drumul la căldură, prima dată pe anul ăsta. S-a răcorit, dar încă e suportabil și chiar plăcut. Îmi place să inspir aerul rece care intră pe geam dimineața, când mă așez la masă ca să scriu cele trei pagini regulamentare, să verific agenda și să beau cafeaua. E ceva special la diminețile astea reci de toamnă, mai ales atunci când nu ai planuri de alergat undeva și poți să savurezi sentimentul de confort pe care ți-l dau cafeaua caldă și culorile răsăritului. Îmi place și să pun o bluză peste tricou când mă duc la plimbare în pădure, una nu foarte groasă, ca să lase un pic de răcoare să treacă prin ea. Am reluat plimbările în pădure, și de fiecare dată mă întorc de acolo zen, cu tăvălugul de gânduri potolit. Uneori iau prieteni cu mine, dar de cele mai multe ori merg singură, pentru că liniștea de care am nevoie nu se obține întotdeauna când sunt cu altcineva.

la padure
Siluete
Lacul din povesti

Se anunță un octombrie cald, deci cred că ne vom putea bucura de culorile toamnei din belșug. Aștept cu nerăbdare diminețile cețoase, cu soarele răsărind printre vălătuci și cu mine încercând să surprind momentul prin lentila camerei. Am în plan să dedic mai mult timp fotografiei luna asta, și să finalizez câteva proiecte începute de luni de zile. E un timp bun și pentru puțină introspecție (de parcă n-aș fi campioană la asta în orice moment al anului!), pentru decizii legate de viitor. Dar, cel mai important, e un timp bun pentru a trăi clipa, pur și simplu, și pentru a prețui bucuriile mici de zi cu zi.

Post a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *