Patru ani de Eric și patru învățăminte pisicești

Azi e ziua lui Eric. Cel mai frumos motan de pe planetă. Se împlinesc patru ani de când acest pisoi portocaliu s-a născut într-o fermă din Olanda, ca peste câteva săptămâni să-și părăsească frații și mama și să vină la mine.

Eric a fost și e în continuare un pisoi năzdrăvan. Plin de energie și un pic dus cu capul, i-a luat mult timp să se adapteze la conviețuirea om-pisică, fără să schingiuiască omul. Nici în ziua de azi lucrurile nu stau întotdeauna pe roze, dar e un pisoi mult mai înțelept și iubitor. Bine, că de iubit el m-a iubit de la-nceput, doar că nu știa cum s-o arate 🙂 În tot acest timp a încercat să mă învețe și câte ceva din înțelepciunea pisicească, dar eu n-am avut întotdeauna ochi și urechi pentru ea. În cele din urmă s-a prins ceva de mine, încă învăț cum să pun în practică.

• În fiecare dimineață, Eric se trezește plin de bucurie și speranță. O nouă zi începe, cu ritualul de mângâiere de dimineață, conserva de pui, multe jucării, păsări de urmărit de la geam și de pe balcon și dormit în cutii, pe canapea, pe mobilă. În unele zile va sta mai mult singur, în altele va avea companie mai îndelungată. Eric se bucură de începutul fiecărei zile la fel de tare. Asta ar trebui să facem și noi. 
• Când nu-i place ceva, Eric spune. Sau mai bine zis mușcă. Îl ții în brațe prea mult? Mușcă. Îl ignori? Vine și te capsează ușor cu dinții de mână sau picior (uneori trântește și câte un ghiveci, să fie sigur că l-ai băgat în seamă). Dar noi suntem oameni și nu-i în regulă să procedăm la fel. Însă, în loc să mușcăm și să trântim plante, am face bine să ne spunem ofurile, când le avem, să nu mai acceptăm toate rahaturile din politețe sau mai știu eu din ce alt motiv. Tot la fel, când îi place ceva, Eric nu se sfiește s-o arate. Un alt lucru pe care noi, oamenii, am cam uitat s-o facem.

• Dacă nu-i place un om, acel om va fi ignorat. Nu vorbim de situația în care eu sunt plecată și cineva trebuie să vină sa-l hrănească. Atunci hâsâie la toată lumea, apărând casa de intruși. Dar atunci când sunt eu acasă și avem musafiri, dacă sunt prea gălăgioși sau cine știe ce îl deranjează la ei, se duce în dormitor și nu iese de acolo nici măcar pentru treats-urile Catisfaction, cel mai bun lucru de pe pământ. 
• Somnul e sfânt. Un pui de somn e binevenit oricând, doar să găsești locul potrivit și să te așezi cât mai confortabil. Și un pic de stretching, după tot acest somn, e absolut necesar. Relaxarea e cel mai important lucru, după mâncare. Am face bine să învățăm de la pisici cum să ne relaxăm mai tot timpul, să ne băgăm la un pui de somn chiar și atunci când casa ne cade în cap. Să avem grijă să fim flexibili și odihniți. 

Sper ca acest pisoi nebun și înțelept să fie mulți ani de acum încolo cu mine, să dormim multe nopți ascultându-i sforăitul și să ne bucurăm de multe dimineți în care ne vom lua micul dejun împreună. Iar cine n-are pisoi, să-și adopte!