August, Gustar

Țin minte că aveam un calendar în care erau scrise numele lunilor în varianta tradițională românească, și mereu mă amuza că numele lunii mele de naștere este Gustar. Îmi imaginam cum toată lumea, cu mic, cu mare, degustă tot felul de bunătăți în luna august: toate fructele și legumele care crăpau de cât soare adunaseră în ele, culese și transformate în mâncare, gemuri și murături. Îmi plăcea ideea asta, că m-am născut în luna abundenței. Încă îmi place. E ultima lună de vară, când toți profităm de ea cât mai cu poftă, pentru că știm că e aproape gata și vine toamna cu friguri și ploi. Deși, cu schimbările climatice de acum, presimt că o să ne schimbăm atitudinea.

Am început luna bine, cu bunătățuri din România, unde fructele și legumele sunt cu adevărat coapte de soare, pe câmpuri și în grădini. M-am întors în Olanda cu avânt muncitoresc, dar și cu gândul să mai umblu pe coclauri cât mai e cald și bine. Deocamdată nu m-am îndepărtat prea mult de casă, am dat o tură la pădurea de lângă Alkmaar și una la zona verde cu lacuri și mori – tot lângă oraș, dar în cealaltă direcție.

Am în plan multe de scris, dar după ce văd știrile, nu o mai fac, pentru că am impresia că nu are sens, că atâtea lucruri rele se întâmplă în lume încât ceea ce am eu de spus devine inutil. Pe de altă parte, am un sentiment mai pronunțat cum că trebuie să mă bucur mai mult de fiecare zi și bucuriile mici și să le împart cu alții.

Una din bucuriile mele este blogul, și îmi pare rău că am cam neglijat acest blog în ultimul an. M-am concentrat pe Amsterdamian, am depus acolo toată energia și inspirația, dar nu e o situație care îmi convine. Acest blog mi-e tare drag, așa că o să încerc să scriu mai des și aici, pentru cei care încă îl mai deschid și cei care îl descoperă pe parcurs.

Printre lucrurile care îmi aduc bucurie zilele astea sunt diminețile în care îmi beau liniștită cafeaua în timp ce admir priveliștea de la geam, sesiunile foto, pisoiul care e o mare figură și mereu mă face să râd, și, ca de obicei, plimbările în natură, de care am devenit dependentă. Voi ce „degustați” luna asta?