Să vină primăvara, și să ne pară bine!

Să nu îmi spuneți, vă rog, că e încă iarnă, că mai am de așteptat, că vremea parcă se face mai rea decât a fost până acum. Nu vreau să aud. Eu vreau să vină primăvara. Cred că n-am avut până acum așa o dorință mare de a vedea primăvara venind. Să văd păturile de brândușe peste tot prin oraș, să fie ziua mai lungă, și poate și cu mai mult soare. Să primesc mărțișoare. Să simt că lumea e vie.

Iarna asta olandeză, care nu a vrut să ne aducă măcar câteva zile de zăpadă, cu zilele ei gri închis, atât de gri că atunci când e soare în vreo dimineață, mă dor ochii, iarna asta care nu a fost friguroasă, dar a fost atât de întunecată, mi-a făcut o poftă imensă de primăvară. Dar primăvară adevărată. Primăvara olandeză de anul trecut. Cu tot tacâmul.

Deci, vine? Sau să îmi iau mâine basca mea din păr de oaie?