Octombrie. Update.

A trecut arșița de care mă plângeam în ultimul articol. A venit toamna, ploioasă și vântoasă. Nu a fost rău până acum, avem și zile frumoase, putem spera la o toamnă galbenă și arămie. Septembrie a trecut ca un vârtej. A fost o lună plină pentru mine, cu multe proiecte, muncă, și un pic de plimbare.

Am reușit să ajung în Texel pentru câteva zile, și în România. Excursia în Texel a fost superbă, ca de fiecare dată. Aș mai fi stat acolo, ascunsă printre dune, uitându-mă la mare și ascultând pescărușii, vreo câteva săptămâni.

Plimbarea în România a fost cu ceva aventuri: în drum spre București, avionul a trebuit să facă o aterizare de urgență (urgență medicală). Dacă deja aveam ceva frică de avion, dezvoltată cumva în timpul pandemiei, aterizarea de urgență a făcut să îmi doresc să merg numai cu bicicleta de acum încolo! A fost de speriat cum a luat-o avionul cu viteză în jos, și nu știu dacă persoana care a avut probleme a scăpat cu viață. Traumatizant. Șederea acasă a fost stricată de faptul că a trebuit să și lucrez pentru unul din proiectele noi. Dar am compensat cât am putut, prin timp petrecut cu familia, cafele băute sub mărul din curte, mâncat fructe și legume direct din grădină.

Covidul de lungă durată nu și-a mai arătat chipul prea mult, o perioadă; începusem să mă simt chiar bine (cu excepția câtorva zile după călătorie), dar, din păcate, a revenit la sfârșitul lunii. Proiectul început în septembrie s-a dovedit foarte stresant (am avut de-a face cu niște oameni toxici). După o lună de stres, am renunțat la el. Imediat cum am luat decizia, mi s-a ridicat un pietroi de pe suflet, dar au și venit buluc peste mine simptome pe care nu le mai avusesem de câteva luni: o extenuare cruntă, dureri în corp, simptome de răceală. Încă mă refac. Încerc să o iau mai încet, nu mai am nici foarte mult de muncă în perioada asta, dar nu pare să îmi dea pace. În caz că sunteți noi pe aici și vă întrebați ce muncesc, este vorba de social media management, scris articole și sesiuni foto 🙂

Profit de zilele însorite pentru a face plimbări în pădure, la mare, iar în zilele ploioase dormitez fericită sub pătură. Știu că zilele lejere nu or să dureze mult, pentru că urmează să încep noi proiecte, dar sper să fie mai plăcute decât ultimul și să pot să îmi dozez energia mai bine. Pentru că vreau să mă bucur de ce a rămas din anul ăsta înainte să vină următorul, cu planuri și nebunii noi!