Festivalul Zilele Românești

Weekend-ul trecut pe vremea asta eram în autobuzul care mă ducea la De Rijp, un sat frumușel, un pic mai la nord de Amsterdam, unde a avut loc festivalul Zilele Românești. A fost prima ediție a acestui festival și sper să-i mai urmeze și altele de acum încolo, cât mai de succes. Organizatori au fost Fundația ROMPRO, care se ocupă de peste un an de zile cu tot felul de evenimente interesante ce aduc laolaltă comunitatea românească din Olanda.

N-o să mă apuc să vă povestesc toate detaliile, puteți citi despre fiecare zi în parte pe blogul corespondentului special de la festival, Cătălina Robu, care a scris foarte frumos, vă garantez! O să vă povestesc doar că am avut onoarea să fiu invitată la acest festival în calitate de fotograf, să am o mică expoziție foto. A fost destul de greu să aleg ce poze o să expun, mai ales că am fost răsfățată și tema a fost lăsată în totalitate la alegerea mea. Într-un final, am ales poze din Amsterdam și câteva din București, pentru că se cerea o îmbinare a celor două orașe. Am ales ca subiect principal lumina, iar expoziția a fost intitulată „Nuanțe”, având în gând o paralelă între toate nuanțele pe care le poate avea lumina – pe care eu le imortalizez în imagini, și nuanțele pe care le pot avea viețile noastre – pe care îmi place să le surprind și să le discut în scrierile mele. A fost o experiență interesantă, m-am bucurat mai ales să mă întâlnesc acolo cu oameni pe care îi știam doar din online, dar și să cunosc alți oameni noi, oameni talentați și frumoși.

Hotelul la care a avut loc festivalul a fost ceva special: un adevărat muzeu, era plin de obiecte colecționate de către proprietari de-a lungul anilor, un amalgam de lucruri din toate domeniile, fără o temă anume. M-am distrat răsfoind cărți vechi, examinând pe rând diversele colecții și urmărind copiii care se plimbau prin holul hotelului cu masinuțe vintage și alte… chestii mișcătoare (habar n-am ce nume purtau toate acele vehicule). S-au făcut hore, s-au mâncat sarmale și mămăligă cu brânză, s-a vorbit românește și s-au legat noi prietenii. Am făcut și o plimbare prin sat, un sat de foști vânători de balene, foarte drăguț, în stilul cochet al satelor olandeze. Din păcate a plouat de-a rupt, așa că n-am umblat prea mult, dar am mâncat oliebollen (gogoși olandeze, rotunde, îmbibate în ulei) și gogoși cu mere, că era zi de târg.

Evenimentul este o inițiativă lăudabilă, și o să îmi amintesc mereu cu plăcere participarea la prima ediție. Toți cei implicați în organizare, toți voluntarii care au depus mult efort ca să pună totul la punct, merită felicitări (sper că au dormit bine o săptămână după aceea!).

Pentru un rezumat vizual, multe poze și filmulețe, vă invit să intrați pe pagina ROMPRO.