Supă cremă de păstârnac copt și alune de pădure

A sosit vremea mâncărurilor bune făcute la cuptor și a supelor calde pentru zile reci. La rădăcinoase și dovleci înainte! Că doar e toamnă și păsările pleacă în țările calde. Nouă ce altceva ne rămâne de făcut?

Am făcut o supă astă-seară, să tot mănânci și să lingi farfuria. Sunt mândră de ea, ce să mai! Foarte simplă, cum îmi place mie să fie și foarte rapid de făcut. Nu mai țin minte unde am văzut rețeta care a inspirat această supă, dar să nu credeți că e invenție proprie – mă rog, nu în totalitate. Am adaptat-o de pe undeva. Este foarte sățioasă, dulce-acrișoară (o puteți lăsa doar dulce dacă vreți, vă povestesc mai încolo detaliile) și nu are multe calorii. Dar hai să trecem la fapte.

Ingrediente (pentru aproximativ 5 porții):

• 2 păstârnaci mari (800 de grame)
• 3 cartofi medii (aprox. 250-300 de grame)
• o ceapă mare și un cățel de usturoi
• o mână de alune de pădure
• condimente: cam jumătate (rasă) de linguriță din următoarele: turmenic, nucșoară, salvie uscată, busuioc uscat și un praf de cardamon. Le puteți ajusta, după gust, dar la mine asta a fost o combinație de succes.
• 1 lingură de muștar iute de Dijon
• sare, piper, ulei.

Am curățat și tăiat păstârnacul în felii, am turnat aproximativ o lingură de ulei peste ele și le-am tăvălit bine ca să se ungă cât de cât. Am folosit ulei de cânepă, are un gust special, dar se poate folosi orice fel de ulei vreți. L-am copt bine la 230 de grade pentru aproximativ 30 de minute.

În timp ce se cocea, am făcut repede niște friselle (bruschete acoperite cu roșii și ceapă, busuioc, plus ceva ulei) pentru că mi-era foame:

Apoi am pus cartofii la fiert și am tocat ceapa. Am mâncat frisellele. Când au fost gata cartofii și păstârnacul, am călit puțin ceapa cu o lingură de ulei, apoi am răsturnat peste ea cartofii, cu tot cu apa în care au fiert, și păstârnacul copt direct din cuptor (a, și cățelul singuratic de usturoi!). Am mai adaugat apă cât să le acopere și le-am lăsat să mai fiarbă vreo 5 minute. La final am pasat totul cu mixerul vertical și am mai adăugat apă până când consistența a fost potrivită (trebuie sa fie cremoasă, nu prea fluidă).

Am părpălit un pic mâna de alune de pădure și le-am zdrobit cum m-am priceput. Mare atenție să nu le ardeți! Am mai pus un pic oala pe foc, am adăugat condimentele și alunele, precum și lingura de muștar și am amestecat bine, pe un foc mic. Câteva minute. Am stropit-o cu puțină zeamă de lămâie, așa, rapid. Apoi am pus capacul și am lăsat-o să se așeze. Muștarul îi dă un gust interesant, un pic acrișor – în funcție de preferințe, adăugați mai puțin sau poate chiar mai mult.

Am avut și crutoane pentru ea, dar, sincer, nu prea se mai simte nevoia de crutoane, pentru că alunele sunt sățioase și trosnesc frumos în dinți.

Hai poftă bună!